LIVE Alegeri parlamentare în Republica Moldova 2025: între UE și Rusia. Zi crucială pentru moldoveni, într-un scrutin care va avea efecte în Europa și Ucraina / Apariție ciudată la o secție din străinătate / Cum arată buletinul de vot
Republica Moldova organizează azi alegeri parlamentare cu miză masivă, care ar putea influența drumul țării către Uniunea Europeană, pe fondul tentativelor Rusiei de a influența votul și a sabota eforturile guvernului pro-european și pro-ucrainean de la Chișinău, scriu Reuters și AFP.
Cele mai importante informații din Republica Moldova, LIVE:
Primarul Chișinăului și unul din liderii blocului electoral Alternativa, Ion Ceban, a venit la vot, alături de soția sa, scrie Ziarul de Gardă.
Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), până la ora 8:20, peste 75 de mii de cetățeni sau circa 2,74% și-au exercitat dreptul la vot, potrivit Ziarul de Gardă.
Vot activ la secția din Istanbul. Două femei au venit cu drapelul Republicii Moldova, au spus pentru HotNews ca au votat petru un viitor european al țării.
Corespondenta HotNews a remarcat și o apariție ciudată: un grup de femei care au afirmat că sunt din Găgăuzia și au venit să voteze la Istanbul deși nu locuiesc in Turcia. Una dintre ele a spus ca au gasit un “autobuz ieftin”, de asta au venit.
Comisia Electorală Centrală a informat că până acum nu au fost incidente în procesul de vot.
„Este în desfășurare procesul de votare în cadrul secțiilor de votare din 31 de țări ale lumii. În cazul celor patru secții deschise pentru votul prin corespondență plicurile cu opțiunile de vot au fost deja recepționate, a precizat CEC. Atenționăm opinia publică că încălcarea secretului de vot este o infracțiune. După prima oră de votare, procesul decurge fără incidente.”, a declarat președinta CEC, Angelica Caraman, în cadrul unui briefing de presă de la ora 08:00.
Cum arată buletinul de vot pentru parlamentare: Partidul pro-european PAS este primul, ultimul este „Partidul Nostru” condus de Renato Usatîi.
Pe buletinele de vot tipărite pentru acest scrutin figurează 23 de concurenţi electorali: 15 partide politice, 4 blocuri electorale şi 4 candidaţi independenţi. Pragurile electorale necesare pentru accederea în Parlament sunt 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţi independenţi
În România, cetăţenii moldoveni vor avea organizate 23 de secţii de votare, un număr record. Având ca referinţă scrutinul anterior, ambasadorul Victor Chirilă a estimat recent că aproximativ 30.000 de concetăţeni ai săi vor lua parte la alegerile din România.
La Bucureşti vor fi organizate cinci secţii de votare, la Iaşi – trei, la Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov câte două, iar în Bacău, Baia Mare, Constanţa, Craiova, Galaţi, Oradea, Târgu Mureş, Suceava şi Sibiu – câte una.
Întrun interviu recent, ambasadorul a amintit că, la alegerile precedente – la referendum şi apoi alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut – au fost aproape 31.000 de cetăţeni moldoveni care au mers la urne în România.
La unul din punctele de vot din Istanbul, votanții moldoveni au început să vină de la ora 6:20, deja s-a format o coadă, iar secția a fost deschisă la ora 07.10, transmite corespondenta HotNews de la fața locului, Oxana Bodnar. Cei care așteaptă să voteze vorbesc între ei în rusă sau turcă.
Secțiile de vot s-au deschis peste Prut, aproape 3,3 milioane de cetățeni sunt așteptați, duminică, la urne, pentru a-și desemna noul parlament, care are un mandat de patru ani.
Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală (CEC) a dispus constituirea a 2.274 de secții de votare, dintre care 301 secții în străinătate și 12 destinate alegătorilor din localitățile situate regiunea separatistă Transnistria.
Din cele 301 se secții de votare din străinătate, cele mai multe vor funcționa în Italia – 75, Germania – 36, Franța – 26, Marea Britanie – 24, România – 23, Statele Unite ale Americii – 22, Spania – 15 și Irlanda – 12. În Federația Rusă vor funcționa doar două secții de votare.
PAS își poate pierde majoritatea
Moldovenii merg azi la vot pentru a alege noul legislativ al țării – un scrutin tensionat care încheie un ciclu electoral dramatic, început la finalul anului trecut cu alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu și referendumul privind aderarea la UE, încheiat și el cu o victorie strânsă a pro-europenilor.
Urnele s-au deschis la ora 07.00 și se închid la ora 21.00. Nu va exista un exit-poll, dar rezultatele parțiale vor începe să fie afișate la scurt timp după încheierea votului.
Țara cu 2,4 milioane de locuitori s-a confruntat cu multiple crize de la invazia Rusiei în Ucraina, iar acestea au pus la serioasă încercare guvernul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care consideră că aderarea este esențială pentru bunăstarea și securitatea țării.
Sondajele recente sugerează că PAS își poate pierde majoritatea și ar trebui să caute o coaliție cu alte partide în legislativul de 101 de locuri.
Alegeri în Republica Moldova: ce arată ultimul sondaj privind intențiile de vot. Mișcări de ultim moment în cursa electorală
Forțele de opoziție, precum Blocul Patriotic pro-rus și alianța Alternativa, nominal pro-europeană, curtează alegătorii nemulțumiți de prețurile ridicate, reformele lente și scepticismul față de relațiile mai strânse cu Europa.
Dincolo de aceste trei formațiuni, în parlament mai are șanse să intre și Partidul Nostru, condus de omul de afaceri Renato Usatîi.
Guvernul a acuzat în mod repetat interferența Rusiei în alegeri, susținând că Moscova a investit sume uriașe de bani pentru a desfășura campanii informaționale și pentru a recruta oameni, cu scopul de a prelua conducerea țării.
Moscova neagă amestecul în afacerile Moldovei și afirmă că Chișinăul alimentează sentimentele anti-rusești în scopuri politice.
O coaliție ar putea împiedica drumul spre UE
Intrarea în Parlament este condiționată de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.
În cursa electorală au fost înregistrați 23 de concurenți electorali, din totalul de 32 de cereri depuse: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.
Majoritatea sondajelor au indicat patru formațiuni sau blocuri electorale cu șanse de a accede în legislativ: PAS, Blocul Patriotic, Blocul Alternativa și Partidul Nostru.
Orice coaliție ar complica probabil eforturile președintei Maia Sandu de a integra Moldova în UE până în 2030, ceea ce ar necesita o muncă legislativă complexă.
Alegeri parlamentare în Republica Moldova: candidații, controversele din jurul acestora și marile necunoscute ale scrutinului din 28 septembrie
Un referendum din 2024 privind aderarea la UE a trecut cu greu, cu puțin peste 50% din voturi.
„Dacă vom avea o coaliție, putem uita de o integrare europeană rapidă, având în vedere opțiunile pentru… parteneri”, a declarat un fost înalt funcționar, care a vorbit cu Reuters sub anonimat pentru a oferi o evaluare sinceră.
Bruxellesul a susținut-o în mod vocal pe Sandu și consideră că o Moldovă pro-europeană, care a depus cererea de aderare la UE în 2022 alături de Ucraina, este esențială pentru a elimina influența Rusiei pe flancul său estic.
În august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Chișinăul pentru a sublinia sprijinul lor pentru candidatura guvernului la UE.
Avertismentul președintei Maia Sandu
Republica Moldova are o majoritate vorbitoare de limbă română și o minoritate numeroasă vorbitoare de limbă rusă, iar puterea politică a alternat de zeci de ani între grupurile pro-ruse și pro-europene.
Sandu a spus că votul de duminică este cea mai importantă alegere din istoria țării.
Adresându-se alegătorilor, luni, ea a spus că Rusia cheltuiește sute de milioane de euro pentru a influența votul și recrutează sute de oameni pentru a stârni tulburări.
„Astăzi, cu cea mai mare seriozitate, vă spun: suveranitatea, independența, integritatea teritorială și viitorul european al țării noastre sunt în pericol”, a spus ea.
Poliția a intensificat în ultimele săptămâni anchetele privind finanțarea ilegală a partidelor.
Luni, forțele de securitate au arestat 74 de persoane în cadrul unor raiduri ample, în legătură cu presupuse eforturi susținute de Rusia de a stârni tulburări. Oficialii au declarat că serviciile secrete rusești instruiau cetățeni moldoveni în Serbia cu privire la tactici de protest.
Co-liderul Blocului Patriotic, Igor Dodon, fost președinte, a declarat că unii membri ai alianței sale au fost vizați.
„Regimul criminal al PAS încearcă să ne intimideze, să sperie oamenii și să ne reducă la tăcere”, a declarat Dodon într-un comunicat.
Luna trecută, magnatul fugar Ilan Șor, sancționat de Statele Unite și UE ca presupus agent rus, a oferit în mod deschis moldovenilor plăți lunare de 3.000 de dolari pentru a se alătura protestelor antiguvernamentale.
Vineri, cu două zile înainte de alegeri, în urma unei decizii a instanței, Comisia Electorală Centrală a exclus din cursă Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, parte a Blocului Patriotic al socialiștilor și comuniștilor, a fost exclus din cursa electorală.
Decizie de ultimă oră în Republica Moldova, cu doar două zile înainte de alegeri: Partidul condus de fosta bașcană Irina Vlah, scos din cursa electorală
Efecte asupra Europei și Ucrainei
Luna aceasta, Maia Sandu a avertizat în Parlamentul European că Republica Moldova este ținta unui atac hibrid din partea Rusiei, care intenționează să preia controlul asupra acestei țări și să o folosească ca platformă împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene.
„Aceasta nu este doar situația Moldovei. Schemele cripto testate la Chișinău ajută acum Rusia să ocolească sancțiunile UE și să finanțeze războiul. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte țări. Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa”, a spus Sandu.
Soarta țării este foarte importantă și pentru Ucraina, motiv pentru care Volodimir Zelenski a făcut apel săptămâna aceasta la liderii internaționali să sprijine Chișinăul în fața tentativelor Rusiei de a influența alegerile.
Prin periclitarea propriei candidaturi la UE, Moldova ar putea afecta și perspectivele Ucrainei, întrucât cele două țări sunt legate în mod informal în drumul lor european.
Apoi, în ciuda dimensiunilor reduse, Moldova este și un important nod logistic între UE și Kiev. Un guvern ostil la Chișinău riscă să complice eforturile de război ale Ucrainei, iar Sandu a avertizat chiar că țara ar putea deveni un punct de plecare pentru infiltrarea în sudul Ucrainei.
Probleme interne
Rusia nu e singura problemă a actualului guvern. Corupția, sărăcia și prețurile sunt printre principalele preocupări ale cetățenilor.
Alegătorii se vor prezenta la alegeri după ani de criză economică, cauzată în mare parte de războiul din Ucraina și de criza energetică provocată de reducerea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale.
Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, și-a acoperit cea mai mare parte a necesarului de energie prin importul de energie mai scumpă din România.
Deși a scăzut de la două cifre în 2022, inflația se menține în continuare în jurul valorii de 7%. Mulți alegători sunt nemulțumiți.
„Oamenii nu văd, în viața de zi cu zi, beneficiile aderării la UE”, a declarat Anastasia Pociumban, de la Consiliul German pentru Relații Externe, citată de Reuters.
Putin și sărăcia îi despart pe moldoveni înaintea alegerilor de duminică. Analiza unei importante agenții de presă americane
Între timp, corupția persistă, iar reformele în domenii cheie, cum ar fi sistemul judiciar, au avansat lent, amintește agenția de presă.
PAS a ajuns la putere după o victorie zdrobitoare în alegerile din 2021, pe baza promisiunii de a îmbunătăți guvernanța și de a combate corupția.
Însă nemulțumirile economice și deficiențele guvernului au fost exploatate de propaganda pro-rusă care vizează diverse segmente ale electoratului, a declarat Eugen Muravschi, cercetător la think-tank-ul WatchDog.MD din Chișinău.
„Obiectivul principal este mobilizarea alegătorilor pro-ruși, demotivarea și demobilizarea alegătorilor pro-europeni și crearea de confuzie în rândul alegătorilor indeciși”.
Diaspora numeroasă a țării va avea un impact asupra rezultatului: alegătorii din străinătate nu sunt reflectați în datele sondajelor, dar de obicei susțin partidele pro-europene.
Temeri de violențe postelectorale
O analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, un think-tank cu sediul la Washington, avertizează că o operațiune planificată de Kremlin are printre scopurile posibile destabilizarea țării și înlăturarea președintei Maia Sandu, indiferent de rezultatele scrutinului de duminică.
Rusia a folosit deja politicieni moldoveni și alți actori cu legături la Kremlin pentru a crea condiții care să genereze proteste postelectorale, indiferent de deznodământ, potrivit ISW.
Avertisment: Rusia a creat condiții pentru posibile violențe după alegerile din Republica Moldova / Kremlinul învață din campania sa de interferență în România
Potrivit informațiilor, ofițerii serviciilor secrete ruse ar fi instruit cetățeni moldoveni în ceea ce privește modul de organizare a provocărilor și de transformare a protestelor în violențe – scopul fiind acela de a o înlătura de la putere pe Sandu.
ISW a observat că Rusia utilizează informațiile obținute din campaniile sale de influență și interferență care vizează Ucraina, România și Georgia pentru a-și adapta campania la situația din Moldova în 2025, spune ISW.
Intensificarea eforturilor de interferență ale Rusiei în Moldova în 2025 demonstrează că Kremlinul nu a renunțat la obiectivul său de a-și restabili influența asupra Chișinăului – un obiectiv pe care Rusia îl urmărește încă din anii 1990, a mai spus analiza.
