Adio, dar rămân cu tine! Politica Germaniei față de China e ipocrită, dar pragmatică. China la zi

În materialul de
astăzi „China la zi”,
vă prezentăm traducerea unui articol publicat de The Paper, care
detaliază starea actuală a relațiilor dintre China și Germania.

Conform publicațiilor
occidentale, ministrul de externe german, Johann Wadephul, trebuia să
viziteze China în luna octombrie, însă a anulat în ultima clipă după ce partea
chineză a acceptat doar una dintre cererile sale de întâlnire. Se pare că
această anulare vine în urma unor tensiuni între cele două părți în privința
unor discuții comerciale și a poziției ferme a Germaniei cu privire la
acțiunile Chinei din ultima vreme. În urma acestei anulări care a cauzat
întârzierea întâlnirii dintre cele două părți, ministrul german și omologul său
chinez, Wang Yi, au hotărât în urma unei convorbiri telefonice ca ministrul
german să reprogrameze urgent vizita sa în China, partea chineză reluând, de
asemenea, și invitația către cancerul german Merz.

Ministrul de externe Wang Yi și omologul său german, Johann Wadephul, sursa
foto: BerlinImagine: Markus Schreiber/AP Photo/picture alliance

Redăm în continuare
traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

Relațiile dintre China și Germania au fost
recent în atenția publicului datorită unei vizite amânate și a unei convorbiri
telefonice între miniștrii de externe.

Potrivit paginii Ministerului Afacerilor
Externe, în data de 3 noiembrie, Wang Yi, membru al Biroului Politic al
Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și ministru de externe al
Chinei, a purtat o conversație telefonică cu ministrul german de externe, Johann
Wadephul, la cererea părții germane.

Wang Yi a declarat că Germania și China au
istorii, culturi și sistemele sociale diferite, așadar diferențele sunt
inevitabile, însă ambele părți ar trebui să mențină comunicarea și dialogul, să
elimine neînțelegerile și să consolideze încrederea reciprocă. De asemenea, părțile
nu ar trebui să facă acuzații nefondate care contrazic faptele.

Potrivit oficialilor germani, Johann
Wadephul urma inițial să viziteze China pe 26 octombrie. Cu toate acestea, pe
24 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe german a anunțat că vizita a fost
amânată din cauza unor probleme de program. Membrii Partidului Social-Democrat
(SPD), parte a coaliției de guvernare din Germania, au criticat această
decizie, considerând-o un „semnal negativ”. Purtătorul de cuvânt pentru
politică externă al SPD, Adis Ahmetovic, a declarat că anularea în ultimul
moment a vizitei în China nu reprezintă un „semn bun”.

Foto: Ministrul german de externe Johann David Wadephul, sursa foto aici

Reuters a relatat că, deși relațiile
sino-germane au fost tensionate în ultimii ani din cauza unor probleme, precum
pământurile rare și semiconductorii, cu toate acestea ambele țări, fiind economii
orientate spre export se confruntă acum cu incertitudine economică pe fondul
tarifelor drastice impuse de președintele american Donald Trump și al
eforturilor acestuia de a remodela ordinea comercială globală.

Wadephul a explicat ulterior că vizita sa
în China a fost „doar amânată, nu anulată”, afirmând că intenționează să îl
contacteze pe oficialii chinezi „cât mai curând posibil” și să reprogrameze
călătoria. În timpul convorbirii telefonice cu Wang Yi din 3 martie, el a
subliniat atenția sporită a Germaniei față de relațiile bilaterale și și-a
exprimat dorința de a vizita China la momentul potrivit, pentru a purta
discuții aprofundate pe teme cheie. Wang Yi a transmis că îl așteaptă pe Wadephul
să își reprogrameze vizita.

Cui Hongjian, profesor la Institutul de
Studii Avansate în Guvernanță Regională și Globală de la Universitatea de
Studii Străine din Beijing, a declarat pentru publicația The Paper că anularea
în ultimul moment a vizitei a supus administrația Wadephul și Merz unei
presiuni politice și publice imense în Germania. În același timp, acțiunile lui
Wadephul „au provocat incertitudine în interacțiunile la nivel înalt dintre
China și Germania”. „Acest apel telefonic indică faptul că, pe de o parte,
partea germană încearcă să detensioneze situația actuală, iar pe de altă parte,
semnalează că ambele părți rămân angajate în menținerea comunicării”.

Hu Kun, cercetător la Institutul de
Finanțe al Academiei Chineze de Științe Sociale și membru al consiliului
Societății Chineze pentru Relații Economice Internaționale, a declarat pentru
The Paper că unul dintre motivele importante pentru care Wadephul a inițiat un
apel cu China după anularea vizitei sale a fost faptul că liderii Chinei și
Statelor Unite au ajuns la un consens cu privire la problemele relevante din
relațiile sino-americane în cadrul recentei lor întâlniri de la Busan, Coreea
de Sud. „Acest lucru a creat, de asemenea, condițiile prealabile pentru ca
Germania și China să ajungă la un consens cu privire la problemele conexe, de
aceea a solicitat apelul telefonic. Pentru că, în fond, esența relațiilor
sino-germane sau sino-europene nu rezidă în relația bilaterală în sine, ci în
mare parte în relațiile sino-americane.”

Convorbirea telefonică semnalează o
relaxare a tensiunilor

Anularea în ultimul moment a vizitei lui Wadephul
a stârnit o controversă considerabilă în Germania. În data de 26 octombrie, un
articol publicat în ziarul german Die Welt afirma faptul că Wadephul a anulat
vizita la Beijing în „ultima clipă”, vizită care inițial urma să pregătească
terenul pentru o vizită a cancelarului german Merz în China. Acest lucru înseamnă
că „indiferent de motivele specifice, atât Merz, cât și Wadephul se vor
confrunta cu o furtună.”

În ziarul german Süddeutsche Zeitung s-a menționat
că, deși decizia lui Wadephul de a anula vizita în China „era logică, având în
vedere incapacitatea sa de a accepta cerințele Beijingului”, acesta ar fi
trebuit să acorde prioritate intereselor 
Germaniei și ale companiilor sale. „Această anulare demonstrează cât de
limitată a devenit influența Germaniei. Retragerea ministrului german de externe
este, fără îndoială, o lovitură dureroasă pentru companiile germane, însă în
China incidentul nu a atras aproape deloc atenția.”

Cui Hongjian a remarcat că, atât în cadrul
coaliției de guvernare din Germania, cât și în rândul academicienilor și presei
germane, au existat critici semnificative la adresa „deciziei impulsive” a lui Wadephul,
întrucât „dezvoltarea relațiilor cu China rămâne o prioritate în politica
externă germană, iar întâlnirile fizice între cele două părți nu pot fi
abandonate cu ușurință”. Acesta consideră că, în circumstanțele date,
solicitarea proactivă a lui Wadephul de a avea o conversație telefonică cu
omologul chinez poate servi ca măsură internă de gestionare a crizei pentru a
detensiona situația actuală. În plus, China și-a demonstrat disponibilitatea de
a gestiona împreună cu Germania situația actuală și de a menține comunicarea
continuă.

Reuters relatează că așa-numitele
provocări legate de program au apărut după ce Wadephul și alți diplomați
germani au făcut o serie de declarații dure, în special cu privire la problema
Taiwanului. Într-un interviu acordat Reuters pe 23 octombrie, Wadephul a
declarat că poziția guvernului german cu privire la politica „O singură Chină”
rămâne neschimbată, dar că va determina în mod independent punerea în aplicare
specifică a politicii și nu susține schimbarea prin forță a statu quo din
Strâmtoarea Taiwan. Pe 24 octombrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului
Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a declarat într-o conferință de presă că
menținerea păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan necesită respectarea
principiului „o singură Chină” și opoziția clară față de „independența
Taiwanului”. Simpla declarare a sprijinului pentru statu quo fără a se opune în
mod explicit „independenței Taiwanului” echivalează cu încurajarea tacită a
activităților separatiste, ceea ce subminează grav pacea și stabilitatea în
regiune.

În timpul convorbirii telefonice din 3
noiembrie, Wang Yi a subliniat, de asemenea, că problema Taiwanului este o
chestiune internă a Chinei, care vizează interesele fundamentale, suveranitatea
și integritatea teritorială a Chinei. Principiul „O singură Chină” este cel mai
important fundament politic al relațiilor dintre China și Germania. China a
sprijinit necondiționat reunificarea Germaniei și speră că Germania, care a
cunoscut durerea divizării, va înțelege pe deplin și va sprijini eforturile
Chinei de a-și apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială,
opunându-se tuturor actelor de „independență a Taiwanului”. Wadephul a reiterat
că aderarea Germaniei la politica „O singură Chină” rămâne neschimbată și că
este dispusă să gestioneze în mod adecvat diferențele cu China.

Hu Kun a declarat că, în ultimele luni, Wadephul
a făcut mai multe declarații cu privire la problemele Taiwanului și ale Mării
Chinei de Sud, care sunt în detrimentul relațiilor bilaterale și a făcut, de
asemenea, numeroase comentarii la adresa acțiunilor Chinei de protejare a
intereselor sale legitime. În timpul convorbirii telefonice, Wang Yi a
menționat în mod specific sprijinul Chinei pentru reunificarea Germaniei, lucru
care servește și drept avertisment pentru partea germană, în speranța că
aceasta va acorda o mai mare atenție preocupărilor principale ale Chinei și va
crea o atmosferă mai propice pentru continuarea discuțiilor.

O „coincidență” care reflectă manevrele
politice privind China în cadrul coaliției de guvernare

După amânarea vizitei lui Wadephul în
China, presa germană a raportat că vicecancelarul german și ministrul de
finanțe Lars Klingbeil, care este și copreședinte al Partidului Social-Democrat
(SPD), va vizita China la mijlocul lunii noiembrie. Rapoartele indică faptul că
Klingbeil va participa la cel de-al patrulea dialog financiar la nivel înalt
dintre China și Germania și la cea de-a doua reuniune de dialog strategic între
Partidul Comunist Chinez și Partidul Social-Democrat din Germania.

Un purtător de cuvânt al Partidului
Social-Democrat din Germania (SPD) a declarat pe 27 că acest dialog
interpartinic reprezintă un schimb „dinamic și crucial”, concentrându-se pe
teme precum politica externă și securitatea, comerțul economic și drepturile
omului. Rapoartele indică faptul că SPD a menținut relații pozitive de lungă
durată cu China. Fostul lider al grupului parlamentar al partidului, Rolf
Mützenich, a subliniat că, în contextul actualei instabilități globale,
Germania ar trebui să se angajeze într-un dialog egal cu China și nu să
abordeze o politică paternalistă.

Cui Hongjian a remarcat că, încă din era
Merkel, politica externă germană a fost controlată în principal de Partidul
Social Democrat (SPD) până la guvernul Merz, când Wadephul, membru și el al
Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a preluat conducerea Ministerului de Externe.
În același timp, SPD a menținut schimburi interpartinice de lungă durată cu
China, „SPD are încrederea necesară pentru a se opune ferm CDU în ceea ce
privește politica față de China”. Cui Hongjian consideră că, la prima vedere,
ambele părți vor evita cu siguranță să pară „în conflict”, dar în culise,
rivalitatea, în special în ceea ce privește politica față de China, va fi
inevitabilă.

După anularea vizitei lui Wadephul în
China, purtătorul de cuvânt al SPD pentru afaceri externe, Adis Ahmetovic, a declarat,
de asemenea, că „în contextul tensiunilor globale, menținerea unui dialog
direct cu China este deosebit de importantă”. El a solicitat Germaniei să-și
regândească strategia față de China, subliniind necesitatea de a urmări o diplomație
pragmatică, ghidată de „dialog, gândire clară și interese pe termen lung”.

Hu Kun consideră însă că vizita lui Klingbeil
în China a fost probabil un itinerar prestabilit, care a coincis cu amânarea
vizitei lui Wadephul „doar din punct de vedere al calendarului”. E afirmă că,
deși există diferențe în ceea ce privește politica față de China în cadrul
coaliției de guvernare din Germania, acestea sunt în mare parte „diferențe
tehnice”. „În ansamblu, cele două partide nu au divergențe majore cu privire la
principiile fundamentale, cum ar fi „reducerea riscurilor” și reducerea
dependenței de China.”

South China Morning Post din Hong Kong a relatat
că, în timpul vizitei sale, Klingbeil ar putea discuta cu omologii chinezi o
serie de probleme care ar putea tensiona relațiile dintre UE și China, inclusiv
controlul exporturilor de materii cheie, cum ar fi pământurile rare. Raportul menționează
că Klingbeil a declarat clar la începutul lunii octombrie, la Washington, în
cadrul G7 că „nu suntem de acord cu abordarea Chinei”. El a adăugat:
„Monitorizăm îndeaproape situația și facem tot ce este posibil din punct de
vedere politic pentru a preveni o escaladare suplimentară a relațiilor dintre
SUA și China”.

Politica Germaniei față de China este ,,împărțită”

În realitate, fie că este vorba de
amânarea în ultimul moment a vizitei lui Wadephul în China sau de incapacitatea
lui Merz de a stabili o dată pentru prima sa vizită în China de la preluarea
funcției de cancelar, ambele evenimente au stârnit îngrijorări în Germania cu
privire la direcția relațiilor sino-germane.

Die Welt a relatat că, în timpul
mandatului fostului cancelar Merkel, aceasta a vizitat China anual, incluzând
întotdeauna atât Beijing-ul, cât și un alt oraș. Tocmai din acest motiv, la terminarea
mandatului, Merkel a fost chiar numită de liderii chinezi ca „o veche prietenă
a poporului chinez”.

„Vremurile s-au schimbat, dar un lucru
rămâne cert: menținerea angajamentului politic și comercial cu China rămâne
crucială. Cu toate acestea, Merz și Wadephul par să nu depună niciun efort
pentru a menține acest angajament”, a relatat Die Welt.

Cui Hongjian consideră că incertitudinea
prelungită în jurul vizitei inaugurale a lui Merz în China reflectă încercarea
actualului guvern german de a-și recalibra abordarea față de relațiile
sino-germane. Acesta arată că, judecând situația actuală, administrația Merz
„nu acordă prioritate Chinei ca principal obiectiv diplomatic”, ci mai degrabă
prioritizează relațiile cu Europa și Statele Unite. „Acest lucru semnalează
Chinei că Germania nu mai acordă aceeași importanță relațiilor sino-germane ca
înainte.”

Cui Hongjian a declarat că diferențele
recente dintre China și Germania cu privire la domeniul comercial și în
problema Rusia-Ucraina indică faptul că administrația Merz menține o poziție
relativ rece față de China, explorând în același timp potențiale domenii de
cooperare. „Cu toate acestea, această fază de explorare – sau perioadă de
recalibrare – pare să se fi prelungit prea mult. Absența prelungită a
interacțiunii și a dialogului între liderii chinezi și germani face dificilă definirea
politicii Germaniei față de China”.

Potrivit presei germane, itinerariul
inițial al lui Wadephul în China includea întâlnirea cu numeroși reprezentanți
ai mediului de afaceri, precum directori ai companiilor germane, președintele
Asociației Germane a Industriei Auto și reprezentanți ai importatorilor de pământuri
rare. În consecință, anularea vizitei a stârnit nemulțumiri în cadrul
comunității de afaceri germane. Andreas Kroll-Pietsch,  directorul general al unei companii de comerț
cu mărfuri, făcea inițial parte din delegația lui Wadephul. Deși a refuzat să
comenteze motivul anulării călătoriei, el a declarat presei germane:
„Conflictele comerciale motivate politic și restricțiile la export subminează
prosperitatea și trebuie rezolvate prin dialog constructiv… O escaladare
suplimentară nu este în interesul economic al Germaniei.”

De mult timp, China este un partener
comercial cheie pentru Germania. Conform statisticilor oficiale inițiale ale
Germaniei, în perioada ianuarie-august a acestui an, China a depășit Statele
Unite, devenind din nou cel mai mare partener comercial al Germaniei. În
această perioadă, volumul comerțului dintre Germania și China a ajuns la 163,4
miliarde de euro, depășind ușor cele 162,8 miliarde de euro tranzacționate
între Germania și Statele Unite. Un raport de sondaj publicat la începutul
acestui an de Camera de Comerț Germană din China a arătat că peste 90% dintre
companiile germane care operează în China au decis să-și aprofundeze
angajamentul față de piața chineză, iar peste 50% intenționează să-și mărească
investițiile în China.

Cu toate acestea, Hu Kun a subliniat că
companiile germane au fost de fapt primele care au propus așa-numita „reducere
a riscurilor” din China. Pe termen lung, reducerea continuă a dependenței
Germaniei de China este un proces inevitabil, care va avea și un impact
structural asupra relațiilor economice și comerciale sino-germane. „În acest
context, trebuie să luăm în considerare și modul în care putem menține
relațiile cu partenerii comerciali occidentali, inclusiv Germania, prin alte
mijloace viabile, astfel încât să putem continua să beneficiem de diviziunea
internațională a muncii.”

Cui Hongjian a declarat că, pe baza
situației actuale, Germania este într-adevăr „oarecum divizată” în gestionarea
relațiilor sale cu China. Pe de o parte, Germania trebuie să mențină cooperarea
economică cu China, abordând în același timp în mod eficient concurența cu
aceasta. „Administrația Merz a propus numeroase soluții la provocările
economice. În același timp, incertitudinea provenită din partea Statelor Unite
a crescut semnificativ nevoia Germaniei de cooperare cu China.” Pe de altă
parte, reprezentată de Wadephul, când vine vorba de probleme precum diplomația
și securitatea, Germania este din ce în ce mai influențată de atmosfera
occidentală predominantă și de Statele Unite, arătând „semne crescânde de
adoptare a unei poziții dure față de China”. Politica externă a Germaniei
prezintă o divizare severă între obiectivele politice, obiectivele diplomatice,
prioritățile de securitate, dezvoltarea industrială și soluțiile economice
interne.

„Prin urmare, multe dintre deciziile
actuale ale Germaniei se bazează pe principiul adoptării unei perspective
cuprinzătoare asupra dezvoltării Chinei– aceasta nu poate ridica China la
rangul de provocare globală doar din cauza presiunilor concurențiale”, a
declarat Cui Hongjian. „În același timp, Germania are nevoie de un proces de
transformare cu adevărat independent, liber de influența nejustificată a altor
națiuni occidentale.”

Sursa: aici. 

Material realizat de Diana
Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse.