Noul an școlar începe fără festivități și cu profesorii în stradă. Miting în Piața Victoriei și marș de protest până la Cotroceni: „Politicienii să stea departe de școli” / Lista schimbărilor majore făcute de guvern pentru economii la buget 

Astăzi, 8 septembrie 2025, în premieră în ultimii 35 de ani, prima zi de școală se desfășoară fără festivități: sindicatele din educație boicotează ceremoniile și cheamă profesorii la miting în Piața Victoriei, urmat de marș către Cotroceni. Mai mult, liderii sindicali spun că „în multe unități de învățământ sălile de clasă vor fi goale”. Protestele sunt determinate de noile modificări care intră în vigoare odată cu începerea noului an școlar, precum tăierea unor tipuri de burse, comasarea de școli sau creșterea normei didactice. 

• Principalele sindicate din învățământ – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – au anunțat boicotarea festivităților, iar pentru mulți părinți nu era clar nici luni dimineață cum va începe școala.
• FSLI spune că luni, 8 septembrie, „în multe unităţi de învăţământ sălile de clasă vor fi în goale”, pentru că profesorii vor merge la proteste.
• De la ora 11.00 este anunțat un marș de protest. „Marșul educației” este programat să înceapă la ora 11.00 în Piața Victoriei, de unde manifestanții vor să plece către Palatul Cotroceni. Sindicatele au anunțat o participare de 25.000-30.000 de cadre didactice la mitingul programat să se încheie la ora 16.00.
• Uniunea Elevilor Reprezentanți a anunțat că se alătură protestului profesorilor: „Măsurile, deși prezentate ca soluții pentru reducerea deficitului bugetar, produc efecte negative majore asupra educației”. Și-au anunțat participarea și organizații studențești și ONG-uri (inclusiv Centrul FILIA).

„Proteste, săli de clasă goale, incertitudini”

„În multe unităţi de învăţământ sălile de clasă vor fi în data de 8 septembrie goale, o imagine sumbră a ceea ce va fi educaţia din această ţară! (…). Pe data de 8 septembrie este primul mare protest – MARŞUL EDUCAŢIEI, din Bucureşti. Ne vom întâlni la ora 11.00 în Piaţa Victoriei şi vom pleca împreună spre Palatul Cotroceni! Mii de colegi din întreaga ţară şi-au anunţat participarea şi suntem convinşi că vom fi şi mai mulţi!”, a transmis, duminică, printr-un comunicat de presă, liderul FSLI, Simion Hăncescu.

El vorbește despre o deschidere a anului școlar „cu proteste, săli de clasă goale, incertitudini, tăieri mascate de salarii şi sacrificarea educaţiei copiilor din România”, acuzând „Guvernul iresponsabil, care este dispus să distrugă sistemul de învăţământ românesc prin măsurile pe care le adoptă”.

„Creşterea normei didactice, una dintre măsurile cu care se mândreşte actualul Executiv, înseamnă, în realitate, o tăiere mascată a veniturilor încasate de cadrele didactice cu 10-20%. Este ceea ce Guvernul Bolojan nu recunoaşte! Prin urmare, marea reformă a educaţiei înseamnă şi mai puţini bani alocaţi învăţământului, venituri şi mai mici, oameni şi mai nemulţumiţ”, a declarat Simion Hăncescu.

El susține că „Guvernul Bolojan, sub umbrela reformelor aducătoare de reduceri a cheltuielilor, aruncă în aer învăţământul din România”.

„Forţarea cadrelor didactice să predea mai multe materii, din arii curriculare diferite, doar pentru a-şi face norma didactică, înseamnă reducerea calităţii în educaţie! Multe dintre unităţile de învăţământ se vor confrunta cu această problemă a predării «mozaic»”, a mai transmis liderul FSLI.

Lider sindical: „Politicienii să stea departe de școli”

Într-un dialog cu HotNews, Simion Hăncescu a evitat să nominalizeze școlile în care profesorii au anunțat proteste, „ca să nu supere pe nimeni”, dar spune că există semnale de la liderii din teren că „sunt școli întregi care participă” și că „conducerile au informat elevii și părinții” despre prezența profesorilor la mitingul din Piața Victoriei, „deci știu că nu vin la școală”.

Un astfel de exemplu este Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Unul dintre cele mai prestigioase licee din Capitală și din țară, care a anunțat, pe Facebook, că nu va deschide anul școlar astăzi, 8 septembrie, și își cheamă elevii de marți, 9 septembrie.

„Am făcut un apel public și le-am cerut politicienilor să stea departe de școli – nu sunt bine primiți. De 35 de ani, clasa politică a tratat educația ca pe un cost, nu ca pe o investiție. Elevii care vin la școală vor intra în clase, dar fără festivități, fără împărțirea manualelor, fără ședințe cu părinții. Probabil stau o oră-două și pleacă acasă. Ăsta e semnalul din prima zi. Ulterior, vedem ce se întâmplă, dar sigur protestele nu se opresc după luni”, a mai spus liderul FSLI.

Despre presiuni pentru a se renunța la proteste, liderul FSLI afirmă că „unii directori dau dovadă de exces de zel – mai catolici decât Papa”: „Inclusiv premierul a recunoscut că nu va merge nicăieri în prima zi, pentru că va fi protest. Unii directori încearcă totuși să influențeze oamenii, ceea ce nu e în regulă” .

Mesajul către conducerile de școli este tranșant: „Să-și vadă de treabă și să se gândească faptul că sunt și ei profesori și mâine pot fi la catedră; nimeni nu e etern în funcție. Să ai normă de predare de 10 ore când aveai 4-6 ore nu e în regulă. Un manager de școală ori e director, ori e profesor; ambele nu se pot face cum trebuie”.

Hăncescu a subliniat că este prima dată în ultimii 35 de ani când anul școlar începe cu un protest de asemenea amploare: „A mai fost un boicot în 2004, dar nu de asemenea amploare. Ce a făcut Guvernul Bolojan a pus capac: sunt măsuri fără precedent”.

„La noi, s-a tăiat din prima, fără ezitări”

Mesajul zilei, spune liderul sindical, rămâne unul de protest față de pachetul de măsuri din educație: „Măsurile sunt draconice, iar educația a fost cea mai lovită dintre toate sectoarele. La magistrați se caută soluții. Probabil Curtea Constituțională a României va spune că unele lucruri sunt neconstituționale și se vor rezolva, la administrația locală se fac analize. La noi, s-a tăiat din prima, fără ezitări”. 

El consideră că și președintele Nicușor Dan „are o mare vină”: „A tăcut în toată această perioadă, în ciuda mesajelor noastre. În campanie, a spus că educația trebuie tratată altfel, ca prioritate. Acum, tăcere. De când Guvernul Bolojan a preluat frâiele și „ne-a măcelărit”, nu l-am auzit spunând: «Dom’le, nu e în regulă.»”. 

Întrebat ce se întâmplă din a doua zi, marți, și în restul săptămânii, Hăncescu a spus că „elevii vin la școală, nicio problemă”: „Noi ne vom consulta în forurile de conducere și stabilim un calendar al protestelor. E greu să spun acum cum arată; nu e încă stabilit, dar 100% vor urma proteste de stradă”.

Despre varianta unei greve a cadrelor didactice, liderul sindical a spus că încă se discută, dar rămâne o opțiune sensibilă, pentru că „lovește atât în elevi, cât și în profesori – și ar putea chiar conveni Guvernului, care are nevoie de bani”: „O lună de grevă ar însemna o economie de aproape 4 miliarde de lei”. 

El spune că oamenii sunt deja îngrijorați de majorarea TVA și de scumpiri, iar guvernanții „trebuie să ia în calcul semnalele noastre”. 

„Vă amintesc ce s-a întâmplat în 2022-2023: am început protestele în decembrie 2022, le-am continuat în ianuarie-februarie; Guvernul Ciucă a tratat lucrurile în glumă și știți ce a urmat în 2023 – o grevă de proporții, de o lună, care a dat peste cap o țară întreagă.

Așa că Guvernul Bolojan trebuie să fie mai atent la ceea ce cerem. Dacă se va ajunge din nou la grevă spre final de mai, început de iunie, adică exact în perioada examenelor, consecințele pot fi dureroase. Dar, repet: deocamdată nu avem o astfel de decizie; consultăm oamenii. O grevă e extrem de păguboasă pentru toată lumea”, a explicat Hăncescu. 

Ministrul Educației: „Copiii trebuie să vină la școală”

De cealaltă parte, ministrul Educației, Daniel David, a declarat, duminică, că „școala este în primul rând a copiilor, așa că îi așteptăm luni, împreună cu părinții”. 

„Dincolo de diverse nemulțumiri, de acordul sau dezacordul față de acțiunile sindicale, toți profesorii au, la rândul lor, nu doar legal, ci mai ales moral, datoria față de elevi și, așa cum îi știu, sunt convins că o vor onora. Nemulțumirile față de măsurile fiscal-bugetare există, le știu, le văd si le înțeleg – am respectat și protestele inițiate de sindicate -, dar cred că acestea trebuie folosite nu pentru a ne bloca sistemul de educație, ci, așa cum am spus, pentru a construi măsuri/reforme care să ne dezvolte și să ne aducă tuturor un sistem de educație de calitate și bunăstare”, a spus Daniel David.

El i-a invitat „actorii din educație” „să facem echipă pentru a construi pe dificultățile din prezent viitorul pe care îl dorim!”.

Într-un interviu la TVR Info, Daniel David a susținut că măsurile fiscale adoptate de guvern sunt grele și nepopulare, dar erau necesare: „Nu sunt măsuri de reformă, ci măsuri de criză. Nimeni nu și le-a dorit, dar fără ele nu puteam asigura salariile și bursele până la sfârșitul anului. Unele sunt temporare și trebuie să discutăm foarte clar ce dorim pentru bugetul de anul viitor. Măsurile fiscal-bugetare sunt deja luate, lucrurile nu au cum să mai fie schimbate”.

Întrebat despre cererile de demisie venite din sistem, ministrul a susținut: „Dacă demisia mea ar anula aceste măsuri fiscal-bugetare, mi-aș fi dat-o de mult. Pentru mine, miza nu este funcția de ministru, ci funcționarea anului școlar”.

Mitingul și marșul de protest al profesorilor: traseu și participare

Conform calendarului anunțat de federații, profesorii se strâng la ora 11:00 în Piața Victoriei. După aproximativ o oră de miting, coloana pleacă în marș către Palatul Cotroceni, pe traseul Bd. Titulescu – Pasajul Basarab – Cotroceni. 

„Ne adunăm în Piața Victoriei, stăm aproximativ o oră, apoi plecăm pe Bulevardul Titulescu, trecem pe la Pasajul Basarab și mergem până la Președinție”, a spus Simion Hăncescu, pentru HotNews. 

În ceea ce privește participarea, liderul FSLI mizează pe mobilizarea din Capitală, completată de cadrele venite din țară: „E greu să spun dacă vor fi 30.000 sau 25.000. Din țară estimăm 7-10.000. Completarea vine din București, unde sunt multe școli care vor participa în corp (cu toți profesorii – n.r.) E posibil să fie și studenți și elevi majori”.

Pentru cadrele care nu ajung în Capitală, sindicatele recomandă acțiuni locale: „Profesorii vor purta însemne distinctive, unii vor sta în fața școlilor alături de părinți și elevi, alții vor merge la prefecturi. Vrem, în premieră în ultimii 35 de ani, să tragem un semnal pentru cei care au capacitatea să înțeleagă. Credem că mai sunt și politicieni care pot înțelege mesajul”, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu.

Valul actual de proteste a început pe 30 iulie, cu pichetări zilnice în fața Ministerului Educației și Cercetării, declanșate de pachetul de măsuri din Legea 141/2025 („Legea Bolojan”) – creșterea normei didactice cu 2 ore, comasări de școli, mărirea efectivelor la clasă, restrângeri la plata cu ora și obligații suplimentare pentru directori/inspectori. 

În ultimele zile, acțiunile au continuat cu demonstrații la Guvern, însoțite de apeluri la solidaritate din partea federațiilor. 

Cele mai importante schimbări care intră în vigoare odată cu începerea școlii

Anul școlar 2025-2026 începe luni, 8 septembrie, într-un context de schimbări structurale și noi reglementări naționale. Cursurile se desfășoară pe module, cu perioade de activitate urmate de vacanțe. Anul școlar se încheie vineri, 19 iunie 2026. Anul școlar 2025-2026 aduce schimbări majore în învățământul preuniversitar, prin Legea 141/2025, cunoscută ca „Legea Bolojan”, față de care profesorii protestează de mai bine de o lună: crește norma de predare cu 2 ore, se fac comasări de școli și se măresc limitele de elevi la clasă, iar o parte din burse sunt tăiate.

Prin Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025, norma didactică de predare crește cu 2 ore/săptămână (măsură anunțată ca temporară), Ministerul susținând că astfel „elevii au o mai mare interacțiune cu profesori titulari”, cu condiția reducerii sarcinilor birocratice și a introducerii/extinderii orelor remediale (mai ales în primar). 

507 școli comasate 

Rețeaua școlară a fost reconfigurată pe baza propunerilor formulate de primării și inspectorate: din aproximativ 850 de unități cu personalitate juridică sub pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut de lege, 507 (circa 8,1% din total) devin structuri arondate altor unități, prin fuziuni ori reorganizări cu școli care îndeplineau deja criteriile.

În paralel, au fost regândite limitele de elevi/clasă; autoritățile susțin că majoritatea formațiunilor rămân între limitele minime și maxime, astfel încât nu apar schimbări masive (de pildă, în primar-gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8-9 elevi, aproximativ 0,5% din total). Sunt eliminate și situațiile atipice din 2024-2025 (clase cu 1-7 elevi în a VIII-a), pentru a uniformiza oferta, potrivit anunțului făcut săptămâna trecută de ministrul Daniel David. 

Schimbări și la bursele elevilor 

Guvernul a aprobat metodologia pentru bursele din preuniversitar (cu excepția liceelor militare). Vor fi acordate doar 4 tipuri de burse: 

• merit – 450 lei/lună (max. 15% din elevii fiecărei clase, medie ≥ 9,00, acordare la propunerea dirigintelui);
• socială – 300 lei/lună (la cerere, pe criterii socio-economice/medicale, cumulabilă cu meritul);
• tehnologică – 300 lei/lună (pentru profesional/tehnologic, promovare integrală și 10 la purtare, cumulabilă cu meritul și sociala);
• pentru mame minore – 700 lei/lună.

În anul școlar 2025-2026, au fost eliminate bursele pentru olimpici, cu valori între 700 și 3.000 de lei.

Plata burselor se face lunar, de către unitățile de învățământ, până la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, cu excepția lunii septembrie, care se plătește în octombrie.

Bursele pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat vor fi suportate din bugetul Ministerului Educației și Cercetării. Pentru anul 2025, suma necesară pentru acordarea burselor este estimată la peste 4 miliarde lei.