Țara care poate salva România, dacă SUA ne-ar întoarce spatele. Adevărul spus de un diplomat român format la Harvard

Diplomat de carieră cu studii la
Harvard, Ovidiu Dranga a contribuit la semnarea Parteneriatului strategic dintre România și Japonia. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Dranga explică beneficiile acestei alianțe speciale. În plan economic și politic, relațiile celor două state sunt importante, mai ales într-un moment în care Rusia duce o politică agresivă în estul Europei, iar SUA își redimensionează prezența pe continent. 

Japonezii ar putea să sprijine România într-un ipotetic război cu Rusia. FOTO: Pixabay

Adevărul: Ați fost ambasadorul României în
Japonia, timp în care s-a semnat și Parteneriatul strategic
româno-nipon. Ce importanță are pentru cele două țări și cât
de mult ne ajută?

Ovidiu Dranga: Ideea semnării- încheierii
Parteneriatului strategic dintre România și Japonia s-a născut cu ocazia vizitei
fostului prim-ministru japonez Shinzo Abe la București, în 2018. El
n-a fost un scop în sine, adică un punct de bifat pe lista de
formalități diplomatice, ci a fost conceput și abordat de ambele
părți ca fundament politic al relației bilaterale, stabilind
cadrul general și actualizat al cooperării româno-nipone, precum
și prioritățile acesteia pentru următorii ani. Mai mult, el
reprezintă instrumentul necesar administrării antreprenoriale a
relației bilaterale, într-o logică a perspectivei, complexității
și interdependenței strategice, care leagă România și Japonia,
mai ales acum, când lumea trece prin prefaceri geopolitice profunde.

Japonezii ne sprijină financiar

Ce cuprinde acest document special și care ar fi beneficiile aduse României?

N-aș intra în detalii, dar merită subliniat că documentul are
patru capitole și stabilește câteva obiective ambițioase în
domenii cheie, cum ar fi dialogul politic, cooperarea economică și
tehnologică, colaborarea în materie de securitate și apărare,
interacțiunea și schimburile culturale. În marja semnării
parteneriatului de către președintele României și prim-ministrul
japonez, au fost încheiate trei acorduri sectoriale, în domeniul
financiar (între Eximbank și Japan Bank of International
Cooperation – JBIC), al cooperării tehnico-științifice și pe
linie culturală. Primul a deschis posibilitatea emiterii de
obligațiuni pe piața financiară japoneză (samurai bonds), al
doilea vizează construcția primei facilități pentru producția de
lentile de mare putere din România pe platforma ELI-NP de la
Măgurele, unde a fost pus în funcțiune cel mai puternic laser din
lume, iar cel din urmă a vizat înființarea ICR Tokyo. Este, cred,
cu totul remarcabil și de bun augur că toate cele trei proiecte
sunt, deja, în diferite faze de derulare/implementare.

Dar eu mi-aș permite să atribui
acestui parteneriat o valoare simbolică mult mai mare și să-l
plasez într-un context mai larg. În primul rând, e un semn de
încredere reciprocă fără precedent. În al doilea rând, chiar
dacă nu avem încă o strategie natională pentru Asia, ridicarea
relației româno-japoneze la rang de parteneriat strategic face
parte dintr-o serie de demersuri al căror scop a fost stimularea
apetitului României de a se manifesta mai activ și pragmatic în
Asia de Sud-Est, unde se produce cca. 25% din PIB-ul mondial. Ideea
este să (re)descoperim uriașele avantaje politice, economice și de
securitate ale apropierii de state din această regiune a lumii și
să le valorificăm pentru dezvoltarea țării.

Și care ar fi principalul avantaj al alianței la care ați contribuit?

România a intrat în categoria
statelor membre UE/NATO care-și utilizează sistematic relațiile
bilaterale extracomunitare pentru a-și spori greutatea specifică și
valoarea de întrebuințare în aceste organizații. În UE și NATO ești
relevant și dacă aduci contribuții la înțelegerea/gestionarea
situației geopolitice din regiuni ale lumii conectate strategic cu
Europa și comunitatea euro-atlantică. Ca o consecință directă a
acestei noi conduite, proactive, a României, la creionarea căreia
am avut șansa să contribui direct, ambasada țării noastre la
Tokyo a fost desemnată punct de contact NATO, după ce, la
inițiativa noastră, în decembrie 2023, 8 membri ai North Atlantic
Council – NAC au vizitat Japonia pentru prima dată. Sunt succese
diplomatice ale Bucureștiului pe care e bine ca publicul să le
cunoască.

Shinzo Abe a fost primul premier nipon
care a călătorit mii de kilometri, în 2018, pentru o vizită
istorică în România, însă ne-am făcut de râs atunci. Cât de
greu a fost să se relanseze relațiile bilaterale și care a fost
reacția japonezilor?

În diplomație, unde respectul,
demnitatea și încrederea sunt prețuite mai mult ca orice, aproape
nimic nu este imposibil dacă există voință politică. Nu mă
feresc să spun că, în opinia mea, după standardele lumii căreia
îi aparținem, România a făcut atunci o gafă. Când am ajuns la
Tokyo în august 2021, ecoul negativ al acestui episod nu se
stinsese, dar devenise o necesitate să mergem mai departe și să
construim alt gen de relație, mai complexă și mai profundă,
plecând de la valorile, interesele și percepțiile comune. Acesta
era obiectivul central al mandatului meu. Punctele de rezonanță au
fost statutul și conduita României și Japoniei de state aflate în
prima linie (frontline states) a confruntării globale pentru
apărarea ordinii mondiale bazate pe reguli, de unde derivă și
subiectele comune de sensibilitate geopolitică. De aici a pornit
relansarea dialogului politic și strategic. Restul reprezintă
aspecte tehnice care țin de „bucătăria” specifică muncii
diplomatice.

Cum ne-ar ajuta Japonia în cazul unui atac rusesc

Ce a contat cel mai mult în această ecuație?

Din câte am înțeles, nu a fost
trecut cu vederea nici faptul că România a avut o delegație de
înalt nivel (prim ministru și președinte al Camerei Deputaților)
la funeraliile naționale organizate de Japonia pentru fostul premier
Abe, asasinat în vara lui 2022. De asemenea, în economia generală
a relației bilaterale, presupun că a contat foarte mult deblocarea
proiectului magistralei M6 a metroului bucureștean (octombrie 2021),
finanțat parțial de guvernul de la Tokyo, la doar o lună după ce
mi-am depus scrisorile de acreditare la Împăratul Japoniei.

Să luăm în calcul cele mai negre
scenarii: Rusia atacă România sau atacă Japonia. Conform
parteneriatului strategic, cele două țări s-ar ajuta reciproc dacă
una din ele ar fi atacată?

Depinde ce înțelegem prin ajutor.
Parteneriatul strategic nu conține o clauză de asistență
reciprocă automată sau sprijin mutual în caz de atac. Nici nu cred
că este nevoie. România și Japonia aparțin unor alianțe
suficient de solide pentru a le garanta securitatea/apărarea în
cazul declanșării unei agresiuni. Îndrăznesc să cred însă că,
în ce ne privește, această relație de strânsă cooperare cu
Japonia este, în sine, un factor de descurajare pentru orice
potențial agresor sau inamic. Japonia este membru al G7 și a patra
putere economică a lumii, având o anvergură internațională cu
care foarte puține state din lume se pot lăuda. Prin urmare, orice
atac la adresa României aduce atingere și intereselor unei puteri
cu influență globală, ceea ce complică suplimentar planurile
agresorului potențial, crescându-i costurile, mai ales că Japonia
are investiții importante în România. La rândul ei, România are
capacitatea și voința necesare pentru a promova o și mai mare
apropiere a UE, dar mai ales a NATO de Japonia, asa cum am arătat
mai înainte, ceea ce corespunde intereselor japoneze. Deci, ne putem
ajuta reciproc, însă nu neapărat militar, dacă acesta era sensul
întrebării.

Fostul președintele Klaus Iohannis
a vizitat în 2023 Japonia, după care au urmat alte țări importante din zonă – SIngapore și Coreea de Sud. Ce
obiective avea vizita fostului președinte și ce anume din ele s-a
concretizat?

Vizita la Tokyo a avut drept scop
semnarea Parteneriatului strategic româno-nipon, care a fost
îndeplinit. Din Japonia, președintele s-a deplasat în Singapore.
Nu cunosc ce obiective au fost urmărite acolo, dar presupun că
dialogul cu oficialitățile locale a contribuit la strângerea
relațiilor bilaterale. Din câte știu, vizita în Coreea de Sud
(RoK) a avut loc în anul următor. Ea a fost precedată de vizita la
Seul a prim-ministrului și a președintelui Camerei Deputaților din
octombrie sau noiembrie 2022, a cărei agendă fusese convenită, în
linii mari, cu ocazia bilateralei RO-RoK de la Tokyo, pe care am avut
onoarea s-o organizez în marja participării delegației țării
noastre la funeraliile fostului prim-ministru Abe.

Relația Japoniei cu Donald Trump, un exemplu pentru europeni

Se spune că numirea lui Donald Trump a provocat
unele fisuri și în relația dintre SUA și Japonia. Cât de grave sunt acestea și în ce măsură ar putea să pericliteze relațiile dintre bilaterale și sistemul de alianțe american în Indo-Pacific?

Eu nu văd o fisură în relația
dintre SUA și Japonia. Pe 21 ianuarie anul acesta, ministrul
afacerilor externe al Japoniei a trimis o scrisoare de felicitare
vicepreședintelui Statelor Unite ale Americii. În această
scrisoare, ministrul de externe japonez a declarat că „alianța
americano-niponă este piatra de temelie a diplomației și
securității Japoniei și va continua să fie fundamentul
indispensabil al păcii și prosperității în regiunea
indo-pacifică”. Ministrul de externe Iwaya a exprimat, de
asemenea, dorinta de a lucra îndeaproape, împreună cu
vicepreședintele Vance, “pentru a consolida în continuare relația
japonezo-americană și a menține regiunea indo-pacifică liberă și
deschisă”.

De remarcat, totodată, că tocmai s-a
încheiat vizita la Tokyo a secretarului american al apărării Pete
Hegseth, care a dat un semnal puternic că relația americano-niponă
rămâne solidă. Îmi închipui că discuțiile au abordat pe larg
situația de securitate din Asia de Sud Est și îngrijorările
Japoniei față de evoluția acesteia.

Cât de important este acest parteneriat strategic într-o zonă în care interesele americane se ciocnesc tot mai mult de cele ale Chinei?

Ministrul nipon al apărării Nakatani
și omologul american au reconfirmat puterea Parteneriatului
Japonia-SUA și au subliniat importanța consolidării în continuare
a capacităților de descurajare și răspuns ale acestei alianțe,
în lumina mediului de securitate din ce în ce mai sever din
regiunea indo-pacifică. Personal, cred că parteneriatul
japonezo-american în materie de securitate este, într-adevăr,
cheia stabilității în Indo-Pacific și nu-mi imaginez ce s-ar
putea întâmpla pentru ca acest lucru să se schimbe, mai ales pe
fondul creșterii tensiunii în problema Taiwanului, chiar dacă
agenda bilaterală conține, inevitabil, și chestiuni economice sau
comerciale mai delicate. Ele se vor rezolva, fără îndoială. Din
câte cunosc, formatul QUAD, care reunește SUA, Japonia, India și
Australia, funcționează, iar noul prim-ministru japonez a lansat
ideea unui NATO asiatic. Prin urmare, cred că nu e vorba de fisuri,
ci, mai degrabă, de ajustari tactice și consolidări strategice.

România are un pavilion național la
Expo Osaka Kansai 2025, care a început de câteva zile. Cum va
utiliza România această oportunitate?

La Expo 2025 Osaka, unde se așteaptă
peste 28 de milioane de vizitatori din întreaga lume, se va derula
un episod foarte important al competiției mondiale pentru relevanță
și notorietate. Expun peste 150 de state, dintre care peste 40,
inclusiv România, au pavilioane naționale construite. Judecând
după calitatea și amploarea investițiilor, va fi un succes uriaș.

Suntem, aici, o echipă a MAE, care
gestionează pavilionul național și întregul program al
participării României la expoziția mondială. Responsabilitatea e
mare, fiindcă vom fi reprezentați timp de șase luni la cel mai
mare eveniment internațional de diplomație publică organizat
vreodată în Japonia. Țelul Expo 2025 este de a face tranziția la
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și de a permite
participanților din întreaga lume să împărtășească viziunea
lor asupra unei societăți viitoare în care „nimeni nu este lăsat
în urmă”. Se speră ca Săptămânile Tematice, Zilele Naționale
și celelalte evenimente vor crea oportunitatea întâlnirii între
oameni din întreaga lume și vor duce la noi descoperiri reciproce
între națiuni, comunități profesionale și simpli cetățeni ai
planetei, precum și la conștientizarea nevoii permanente de dialog
și cooperare internațională pentru rezolvarea marilor probleme ale
umanității.

Ovidiu Dranga. FOTO: Arhivă personală

Cât de relevant este acest eveniment pentru România?

Tema participării noastre la Expo 2025
este „Romania, Land of Tomorrow”. Sub-tema expoziției, „Saving
Lives”, simbolizează angajamentul față de un viitor sustenabil,
în timp ce mascota românească a expoziției, pelicanul Haru,
întruchipează conservarea ecosistemului și protecția mediului.
Pavilionul României a fost proiectat de studenții de la
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, având ca
idee de proiect „Cutia magică”

România a decis să organizeze Ziua
Națională în cadrul Expo 2025 pe data de 26 iunie, care este și
Ziua Drapelului Național. Ansambluri muzicale, precum Orchestra
Simfonică George Enescu, Corul Madrigal, Opera Națională,
Violoncellissimo, grupuri de cercetători/oameni de știință, cum
ar fi experți implicați în proiectul ELI-NP de la Măgurele, dar
și câteva misiuni economice sunt programate să fie prezente la
expoziția mondială din Japonia. Pe 26 iunie, profesorul Gerard
Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, în jurul ideii
căruia s-a construit ELI-NP, va fi oaspetele Pavilionului României.
Se poate spune că această expoziție este o oportunitate importantă
de a prezenta publicului japonez ceea ce are România mai atractiv și
mai interesant, dar și acumulările din relația bilaterală, în
special evoluția Parteneriatului Strategic.

La Expo Osaka 2025, România a început
o călătorie la sfârșitul căreia sperăm să fie mai cunoscută
și mai apreciată, atât în Japonia cât și în lume. Sperăm că
mulți români vor profita de această ocazie pentru a vizita Japonia
și îi așteptăm să ne treacă pragul.

În ce măsura ar putea o țară ca
Japonia, dezvoltată, cu o populație destul de numeroasă, să
suplinească, măcar în parte, pierderea pieței de desfacere a SUA,
dacă Trump va decide finalmente că vrea sancțiuni? 

Relatia economică dintre SUA și
Japonia este complexă și consistentă. În 2024, valoarea totală a
schimburilor comerciale bilaterale s-a ridicat la aproape 228 de
miliarde USD, înregistrându-se un deficit de aproape 70 de miliarde
USD în favoarea părții japoneze. Japonia este membră a G7 și a
patra putere economică a planetei, așa cum am arătat, după SUA,
China și Germania, iar firmele japoneze de top fac parte din cele
mai importante lanțuri globale de producție și aprovizionare.
Numai Toyota, care este cel mai mare producător de automobile din
lume, are 10 fabrici în Statele Unite. Interdependența celor două
economii e uriașă. Prin urmare, nu cred că ne putem aștepta la
„pierderea pieței de desfacere a SUA” de către firmele japoneze
și nici nu știu ce formă vor îmbrăca măsurile tarifare luate de
SUA în comerțul cu Japonia. Mai degrabă se poate anticipa o
discuție privind echilibrarea balanței comerciale bilaterale, dar
rămâne de văzut cum se va face aceasta și ce domenii vor fi
vizate.

Afaceri româno-japoneze de peste o jumătate de miliard de dolari

Pentru că aminteam mai devreme despre importanța relațiilor comerciale bilaterale dintre România și Japonia, unde ați identifica dumneavoastră noi oportunități de care am putea profita într-o perioadă în care economia noastră și cea europeană funcționează la cote de avarie?

În ce privește relația economică
România -Japonia, trendul este pozitiv. Cifra de afaceri a firmelor cu
acționariat japonez din România a fost de 3,6 miliarde de lei în
2023. În mai puțin de trei ani, schimburile comerciale au crescut
cu peste 15%, ajungând în 2023 la aproape 1,3 mld USD.

Japonia ocupă locul 21 în clasamentul
pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale
cu participare străină din țara noastră. În prima jumătate a
anului trecut, în România activau 410 societăţi comerciale cu
capital japonez, valoarea capitalului social subscris fiind
echivalentul a 430,199 milioane USD. Volumul total al schimburilor
comerciale ale României cu Japonia în aceeași perioadă a fost de
619,22 milioane de dolari.

Care ar fi principalele domenii vizate?

Cu ocazia vizitei în România a unei
delegații japoneze condusă de Shinji Takeuchi, viceministrul
economiei, comerțului și industriei, care a participat la prima
editie a Forumului energiei România -Japonia, organizat la București, în
toamna anului trecut, la inițiativa subsemnatului, s-a stabilit
aprofundarea relațiilor bilaterale dintre cele două state prin
parteneriate și investiții strategice în domenii precum industrie,
energie regenerabilă, noi tehnologii și turism.

Tinta vizată de autoritățile din
ambele țări în ce privește investițiile japoneze în România va
depăși pragul de 500 milioane USD în următorii ani. Personal, pe
lângă domeniile enumerate mai sus, văd oportunități
semnificative pentru cooperarea bilaterală în domenii de vârf, cum
este producția lentilelor de mare putere, care să fructifice
investiția începută la Măgurele de firma Okamoto Optics, precum
și în sectorul transporturilor și infrastructurii, în special
feroviare. Mă bucur că anul acesta va avea loc, la Iași, cea de-a
treia ediție a Forumului inovării România-Japonia, iar cea de-a
doua ediție a Forumului bilateral al energiei se va desfășura în
marja Expo-Osaka 2025. În acest context, salut anunțul făcut de
ministrul energiei privind interesul firmei Itochu de a participa la
construcția centralei hidroelectrice de la Tarnița.

Cum stau lucrurile dacă ar fi să ne referim la relațiile dintre Japonia și Uniunea Europeană?

În fine, relația economică
UE-Japonia mi se pare că are, de asemenea, o directie foarte bună. 1 februarie 2024 a marcat cea de-a 5-a
aniversare a intrării în vigoare a „Acordului de parteneriat
economic UE-Japonia – APE”). Punerea sa în aplicare deplină și
efectivă rămâne o prioritate politică esențială, ceea ce am
putut constata pe durata mandatului la Tokyo, când s-au pus bazele
unui dialog între Tokyo și Bruxelles pe tema securității
economice, la lansarea căruia am avut onoarea să contribui.

Relații tot mai bune între Tokyo și Bruxelles

Cum ar arăta, în ultimii ani, acest parteneriat economic și schimburile comerciale dintre Europa și Japonia?

Conform statisticilor oficiale, Japonia
este al doilea cel mai mare partener comercial al UE în Asia, după
China. În același timp, Japonia este al 7-lea cel mai mare partener
al UE pentru exporturile și importurile de bunuri (locul 6 la
exporturile de bunuri din UE și al 8-lea la importurile din UE).

Comerțul bilateral total cu bunuri și
servicii a crescut cu 9 % între 2019, când APE a intrat în
vigoare, și 2023 (de la 173 de miliarde EUR la 188,6 miliarde EUR).
Comerțul bilateral cu mărfuri cu Japonia este puternic concentrat
în sectorul industrial, care a reprezentat 93% din comerțul
bilateral de mărfuri în 2023. Importurile de bunuri din Japonia în
UE sunt dominate de mașini, autovehicule, produse chimice,
instrumente optice și medicale și materiale plastice. Exporturile
UE de bunuri către Japonia sunt dominate de produse chimice,
autovehicule, utilaje, instrumente optice și medicale, precum și
alimente și băuturi.

Între 2019 și 2022, exporturile de
bunuri ale UE către Japonia au crescut cu 13,8 % (de la 62,6
miliarde EUR la 71,3 miliarde EUR), în timp ce importurile UE au
crescut cu 11 % (de la 63 de miliarde EUR la 70 de miliarde EUR).