6 aprilie: Primele Jocuri Olimpice moderne, după 1.503 ani de la interzicerea lor. Printre susţinători a fost și un român

La 6 aprilie 1896, la Atena se organizează primele Jocuri Olimpice moderne, după 1.503 ani de la interzicerea lor, printre susţinătorii fervenţi ai acestei iniţiative numărându-se şi un moşier român cu origini greceşti. Tot pe 6 aprilie, marele naist român Gheorghe Zamfir împlineste 84 de ani.

Bust Evanghelie Zappa. Foto arhivă

1520: A murit
pictorul italian Rafaello (Raffaello Sanzio)

Raffaello Sanzio
(1483-1520) s-a născut în Urbino, Italia, fiind fiul pictorului Giovanni Santi.
Rămas orfan de mic, a studiat pictura cu Pietro Perugino și Timoteo Viti, iar
călătoriile prin Florența și Roma l-au influențat profund, mai ales operele lui
Leonardo da Vinci și Michelangelo.

Potret Raffaello Sanzio. Foto arhivă

A devenit faimos
pentru Madonele sale („Madona Conestabile”, „Madona Sixtină”), frescele din
Vatican („Stanza della Segnatura”, „Eliberarea Sfântului Petru”) și lucrările
comandate de papi și nobili („Triumful Galateei”, „Schimbarea la Față”). După
1514, a condus proiecte arhitecturale importante la Vatican.

A murit la 37 de
ani, în culmea gloriei, lăsând în urmă o moștenire artistică remarcabilă,
influențând generații de artiști. Giorgio Vasari a spus despre el: „Când a
dispărut acest artist nobil, arta s-a oprit în loc, ca și cum ar fi orbit.”

1749: Constantin
Mavrocordat abolește șerbia în Moldova

La 5 aprilie 1749,
domnitorul Constantin Mavrocordat abolește șerbia în Moldova, prin redefinirea
statutului vecinilor, care nu mai sunt considerați robi, ci țărani fără pământ.
Anterior, la 5 august 1746, se instituise aceeași reformă în Muntenia,
desființând rumânia.

1877: Este publicat Decretul de mobilizare generală pentru Războiul de Independenţă

Între anii
1877-1878 a avut Războiul de Independență al României, nume folosit în
istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul
Ruso-Turc. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de
Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru.

România şi-a obţinut independenţa după Războiul Ruso-Turc. Foto arhivă

La 6 aprilie 1877 a
fost emis Decretul de mobilizare generală al Armatei Române, mobilizare care a
durat până în data de 15 aprilie. Aproximativ 100.000 de bărbați au răspuns
prompt apelului de mobilizare. Au lăsat tot și au plecat pe front, pentru a-și
lua țara înapoi. Dintre aceștia, 58.700 făceau parte din „Armata de
Operaţiuni”. Ceilalți făceau parte din miliție, trupe de grăniceri şi alte
unităţi auxiliare.

1896: La Atena, se
deschid primele Jocuri Olimpice Moderne, după 1.503 ani de la interzicerea lor.
Rolul lui Evanghelie Zappa

În anul 1896, la
Atena, au fost inaugurate primele Jocuri Olimpice Moderne, marcând revenirea
acestei competiții la 1.503 ani după ce fusese interzisă de împăratul Teodosiu
I, în anul 393.

Inițiativa de a
relua Jocurile Olimpice i-a aparținut profesorului și scriitorului Pierre de
Coubertin. În cadrul primului congres al Comitetului Internațional Olimpic
(CIO), desfășurat la Paris între 18 și 23 iunie 1894, s-a decis ca Atena,
capitala Greciei, să fie gazda primei ediții moderne a evenimentului.

Un rol semnificativ
în renașterea tradiției olimpice l-a avut latifundiarul român de origine
aromână, Evanghelie Zappa. Încă din 1850, la sugestia poetului grec Alexandru
Șuțu, Zappa a început să exploreze posibilitatea readucerii în actualitate a
Jocurilor Olimpice, competiție emblematică a Greciei antice. El a fost cel care
a propus denumirea de „Jocuri Olimpice”, inspirată de legendarul munte Olimp.

Evanghelie Zappa. Foto: Biblioteca Judeţeană Ialomiţa

În anul 1856, Zappa
a redactat un memorandum în care sublinia că această inițiativă ar putea
sprijini Grecia în efortul de modernizare și adaptare la revoluția industrială.
Propunerea sa includea organizarea primei ediții a noilor Jocuri Olimpice la
Atena, pe 25 martie 1857.

Pentru a sprijini
acest proiect, EvanghelieZappa a oferit un fond inițial de 2.000 de florini austrieci,
necesari pentru acoperirea primelor cheltuieli ale competiției, cunoscută în
epocă drept „Olimpiada Zappeiană”. De asemenea, el a finanțat construcția unui
complex olimpic, menit nu doar să găzduiască evenimente sportive, ci și să
funcționeze ca muzeu al antichităților grecești și spațiu expozițional pentru
artă și industrie.

Contribuțiile lui
Zappa nu s-au limitat la reinventarea Jocurilor Olimpice. El a sprijinit și
înființarea Academiei Române, oferind fonduri substanțiale pentru ca instituția
să devină funcțională. Totodată, a contribuit la reconstrucția capitalei
București, grav afectată de incendiul devastator din martie 1847.

După moartea lui
Evanghelie Zappa, averea sa impresionantă a generat un îndelungat proces
juridic între moștenitorii din Grecia și cei din România. Niciunul dintre
urmași nu a continuat însă filantropia lui Zappa, folosind averea exclusiv în
interes personal.

1941: S-a născut
Gheorghe Zamfir, celebru naist român, membru al Societății Compozitorilor din
Franța

Marele artist român Gheorghe Zamfir. Foto arhivă

Născut pe 6 aprilie
1941, la Găeşti, județul Dâmboviţa, marele muzician român Gheorghe Zamfir împlineşte venerabila vârstă de 84 de ani. Interpret, compozitor și muzicolog,
supranumit „regele naiului”, Zamfir are o carieră absolut fabuloasă, de peste
60 de ani, care înseamnă peste 300 de lucrări compuse, trecând prin toate
stilurile – folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic şi un
repertoriu interpretativ care acoperă perioadele barocă, clasică şi
contemporană.

Cariera
muzicianului, care are la activ peste 190 de albume înregistrate și peste 120
de milioane de albume vândute, a fost răsplătită cu nu mai puţin de 120 de
discuri de aur și platină, fiind până în prezent singurul artist european care
a câștigat două discuri de aur în SUA.

1944: S-a născut
marele şahist român Florin Gheorghiu

Florin Gheorghiu a
fost de 9 ori campion național de șah al României, iar în 1963 campion mondial
la juniori.

În 1965, Florin Gheorghiu a devenit primul mare maestru român la șah. Foto arhivă

Descoperit, ca
șahist, de maestrul internațional Corvin Radovici,  la vârsta de 13 ani Florin Gheorghiu devine
campion național de șah la juniori. Trei ani mai târziu câștigă prima dată
campionatul țării. În total, a fost de 9 ori campion național de șah la
seniori, în anii 1960, 1962, 1964-1967, 1973, 1977 și 1987. În 1970 s-a clasat
pe locul 1-2, la egalitate cu Victor Ciocâltea, cu care a susținut un meci de
baraj de 10 partide, terminat la egalitate.

În 1965, Florin
Gheorghiu a devenit primul mare maestru român la șah.

În toată cariera,
el a jucat sub culorile României în echipa națională de șah 459 de partide la
64 de competiții (inclusiv meciuri amicale interțări), obținând rezultatul
general de +145 = 272 – 42 (61.1%).

1971: A murit
compozitorul, pianistul si dirijorul rus Igor Fiodorovici Stravinski

Stravinski a fost
un compozitor modern de muzică cultă, originar din Rusia, unul din cei mai
importanți muzicieni din prima jumătate a secolului al XX-lea. S-a făcut
cunoscut și ca pianist virtuoz și dirijor, a readus în actualitate și a
revoluționat muzica de balet.

Igor Stravinski a
murit în urma unui infarct la 6 aprilie 1971 în apartamentul său din New York.
Este înmormântat la Veneția în cimitirul San Michele.

1984: A murit
poetul român Virgil Carianopol

Virgil Carianopol a
fost strănepotul, după mamă, al lui Iancu Jianu. A abandonat liceul şi, deşi nu
avea decât 14 ani, a plecat prin ţară, timp de doi ani trecând printr-o mulţime
de peripeţii, şi este prins când voia să treacă graniţa cehoslovacă.

Virgil Carianopol. Foto arhivă

Ajunge elev al
Şcoalei de artificieri de la Arsenalul Armatei (1924-1930). Între 1934 şi 1938
audiază cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti şi lucrează ca
angajat civil în diferite servicii ale armatei.

Debutează în 1928
în revista „Vraja”, şi editorial în 1931, cu volumul Flori de spini. A scris
versuri avangardiste („Un ocean, o frunte în exil”), lirică neoclasică, tradiţionalistă
(„Elegii şi elegii”) şi poezii în care exaltă sentimentul naţional (Stergar Românesc);
memorialistică („Scriitori care au devenit amintiri”). Colaborează cu versuri,
articole, cronici literare la „Revista scriitoarelor şi scriitorilor români”,
„Universul literar”, „Viaţa literară”, „Azi”, „Revista Fundaţiilor Regale”,
„Meşterul Manole”, „Arta” etc.

A mai semnat cu
pseudonimele V. Olteanu, V. Jianu, Virgil Călugăru, V. Cariopol, Vicar, Rac. În
timpul regimului comunist a făcut închisoare politică la Aiud şi Periprava din
1956 până în 1963.

2001: S-a născut
pilotul australian de Formula 1 Oscar Piastri

Născut la 6 aprilie
2001, Oscar Piastri este unul dintre tinerii piloţi de perspectivă din
circuitul de Formula 1, unde a venit din Formula 3, după câştigarea mai multor
curse.

Oscar Piastri împlineşte 24 de ani. Foto arhivă

În prezent,
australianul Oscar Piastri concurează pentru echipa McLaren.

Este primul pilot
din istorie care a câștigat campionatul Formula Renault Eurocup, Formula 3 și
Formula 2 (sau echivalente) în anii succesivi de debutant. E şi, de asemenea,
primul pilot de Formula 1 născut în secolul XXI-lea, precum și primul pilot
McLaren care a câștigat o cursă de sprint⁠(d).

2002: A murit prozatorul român Petru
Dumitriu

Tatăl său, Petre
Dumitriu, căpitan (colonel după alte surse), era român, în timp ce mama,
Maria-Theresia (născută von Debretzy), făcea parte din mica nobilime secuiască,
dar vorbea, atât cu soțul ei, cât și cu fiul, mai mult în franțuzește și, de
aceea, franceza i-a fost scriitorului, din copilărie, o a doua limbă.

Începe studii de
filosofie, cu o bursă bursă „Humboldt”, la Universitatea din München
(1941-1944), dar le întrerupe din cauza evenimentelor din 23 august 1944.

Debutează în
„Revista Fundațiilor Regale” cu Nocturnă în München în 1943.

Deşi era în relaţii
foarte bune cu mai-marii comunişti ai timpului, Gheorghiu Dej şi Ion Gheorghe
Maurer, în 1960 fuge din Romania în Germania, neputându-se împăca cu rigorile
comunismului şi cu cenzura. Abia în 1996 decide să revină în țară, dar nu
reuşeşte să scape de obsesia legată Securitate şi de teama că n-ar mai putea să
se întoarcă.

Printre cele mai
cunoscute opere ale sale se numară: „Pasărea furtunii”, 1957; „Bijuterii de
familie”, 1949; „Drum fără pulbere”, 1951; „Cronică de la câmpie”, 1955; „Cronica
de familie”, 1957; „Incognito, Éditions du Seuil”, 1962.

2009:  Un cutremur puternic, cu magnitudinea de 6,3,
face prăpăd în Italia

Pe 6 aprilie 2009, în
Italia se produce un seism cu magnitudinea de 6,3, considerat a fi unul dintre
cele mai grave înregistrate în Italia, mai ales că el a fost urmat de
aproximativ 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 și al căror
hipocentru a fost localizat în zona L’Aquila.

Multe clădiri particulare, dar şi de patrimoniu s-au prăbuşit în Italia. Foto GettyImages

Aproximativ 200 de
persoane au murit (între care şi cinci cetăţeni români), peste 1.500 au fost
date dispărute, în timp ce alte 70.000 au rămas fără adăpost după ce mai multe
clădiri s-au dărâmat sau au fost grav avariate.

De asemenea, cutremurul
a determinat prăbușirea majorității clădirilor medievale din centrul istoric L’Aquila,
între care numeroase biserici, monumente în stil baroc și un castel construit
în secolul al XV-lea.

Cutremurul a lovit
și alte localități din apropiere, în satul Onna de lângă L’Aquila pompierii au
scos de sub dărâmături 39 de morți din populația de 250 de persoane a
localității.

2014: A murit
popularul actor de cinema american Mickey Rooney

Mickey Rooney a
fost unul dintre cei apreciaţi actori ai Hollywood-ului secolului trecut,
remarcându-se atât pe marele ecran cât şi pe Broadway, fiind nominalizat de
patru ori la premiile Academiei Americane de Film şi obţinând numeroase premii
de-a lungul carierei sale de aproape nouă decenii, conform biography.com şi
imdb.com.

Mickey Rooney, unul dintre cei mai populari actori americani. Foto arhivă

S-a născut la 23
septembrie 1920 în Brooklyn, New York, pe numele Joe Yule Jr. A apărut pe scenă
pentru prima dată la 17 luni într-o producţie a părinţilor săi, iar prima
apariţie într-un film s-a produs în 1926. Anul următor a interpretat rolul
principal în primul film de scurt metraj al lui Mickey McGuire, prilej cu care
a îmbrăţişat numele Mickey Rooney.