Cum ne ia Bulgaria fața la Marea Neagră și banii UE. Expert: „Cu asta ar fi trebuit să înceapă strategia pe care nici nu o avem”

Politologul
Alina Achim-Inayeh, expert în probleme ce țin de regiunea Mării
Negre, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că
România nici măcar nu a fost capabilă să își definitiveze
propria strategie la Marea Neagră, deși au trecut 35 de ani de la
Revoluție. Nu întâmplător, România nu a reușit să
profite de faptul că SUA și UE au propria strategie la nivelul
Mării Negre și nici să beneficieze de zecile de miliarde puse în
joc.

Rusia amenință liniștea Mării Negre. FOTO: Profimedia

Uniunea
Europeană și-a definitivat noua strategie pentru regiunea Mării
Negre și a prezentat-o la finele lunii trecute. Șefa diplomației
europene, Kaja Kallas, a anunțat că România și Bulgaria vor avea
o importanță aparte în regiune, ceea ce ar trebui să ne avantajeze. Noua strategie europeană prevede
investiții importante în regiune, în așa fel încât
infrastructura din România și Bulgaria să fie capabilă să preia
și să transporte mai bine echipamentele militare. Vizate ar fi cu
precădere porturile, căile ferate și aeroporturile din această
zonă.

Alertă strategică

Cu
toate acestea, există voci care susțin că România nu se ridică
la nivelul așteptărilor, iar autoritățile nu sunt capabile să se
ridice la înălțimea proiectelor. Printre cei care critică poziția
României se numără și Iulian Fota, fost consilier prezidențial.
Într-un interviu la Pro TV, Fota a acuzat că România riscă să
își piardă rolul în strategia Uniunii Europene pentru Marea
Neagră: „Exact în dimineața asta am avut niște semnale
alarmante că România ar putea să piardă hub-ul de securitate. (…)
Ce se se întâmplă în momentul ăsta este grav. Înțeleg că e o
indolență la nivel instituțional, un ping-pong. Nimeni nu vrea
hub-ul. Am aceste semnale, e o informație clară. Cine mi-a dat-o –
și a încercat să tragă un semnal de alarmă – e cineva de de bună
credință”.

„Adevărul”
a apelat la expertiza Alinei Achim-Inayeh, specializată pe probleme
de securitate, apărare și geoeconomie în zona Mării Negre. România, spune
Alina Achim-Inayeh, nu doar că nu a fost capabilă să profite de
faptul că anterior a existat și o strategie a Statelor Unite pentru
regiunea Mării Negre, elaborată de administrația Biden, dar în
realitate nici măcar nu și-a definitivat o strategie proprie,
pentru a o armoniza și adapta cu cele ale Washingtonului și Uniunii
Europene.

„Nu
s-a întâmplat nimic nici pe strategia Statelor Unite, care, vă
amintiți că a trecut foarte, foarte greu pe timpul lui Biden. Iar
acum, în vremurile administrației Trump, cu atât mai puțin nu s-a
întâmplat și nu pare să se mai întâmple ceva cu această strategie americană. Pe de altă parte, nici nu o să vină un
tsunami din acesta trumpian, cum anunță unii, care să ne șteargă de pe hartă. Trebuie spus că punctual și tranzacțional, relația, sau interesul, mai degrabă,
al SUA în Marea Neagră continuă să existe., ca și până acum. Doar că nu se
întâmplă nimic. Și asta în primul rând din vina noastră. Noi stăm într-o apă din aceasta călduță
liniștiți, deși vedem că ceea ce se întâmplă în jurul nostru
începe să ne cam ardă. Adică, Marea Neagră este departe de a fi
o zonă sigură din cauza Rusiei. Pentru noi,
acum, poate să fie încă suficient de călduț, nu suntem în
război, dar trebuie să vedem și care va fi nivelul de ambiție și
dacă vom dori să ne asigurăm că va fi liniște pe mai departe. Și nu
doar în apele teritoriale ale României”, spune Achim-Inayeh.

În
condițiile în care România nu a făcut nimic pentru a veni în
întâmpinarea strategiei americane la Marea Neagră, nici de acum
încolo nu pare suficient de motivată pentru a schimba ceva în
acest sens.

România, într-o eternă expectativă

„În
acest moment, încă toată lumea stă într-o expectativă și
așteaptă să vadă ce va face Trump. Aici nu suntem singurii care
stăm și așteptăm. Încercăm să vedem cum se așează, și acum
cred că începem să înțelegem cum se așează obiectivele
administrației Trump. Pentru că Trump, în ciuda unor apariții de
bufon, are încă unele obiective chiar și în zona Mării Negre.
Deci, nu suntem neapărat rău în acest moment. Am fost rău, am
fost modești și insuficient de clari până acum, iar din această
cauză am ratat niște oportunități pentru că nu am știut cum să
lucrăm cu americanii și nu am știut deloc ce să le cerem, deși
erau dispuși să ne ajute”, mai spune experta.

În
privința strategiei europene la Marea Neagră, deși aceasta este
complementară cu cea americană, iar România ar putea să profite
de pe urma ambelor, nu pare capabilă să o facă.

„Ambele
strategii, atât cea americană cât și cea europeană, pun destul de
mult accent pe România și pe Bulgaria. Iar acest lucru este chiar
mai evident în cazul strategiei europene.
Eu  văd cele două strategii ca fiind complementare, dar este foarte greu
să-mi dau seama cum vor merge ele și cum se va reflecta această
complementaritate în practică. Și în ceea ce privește strategia,
deși nu este neapărat o strategie ca să fiu foarte corectă, ci
mai degrabă elementele de strategie ale Uniunii Europene, ele merg
destul de mult în siajul celor americane, în sensul că, pe lângă
partea de securitate, au o parte destul de importantă, nu atât de
generoasă cât aș fi vrut eu, dar destul de importantă, care ține
de economie, de conectivitate și respectiv de prosperitatea
economică. Sau de securitate economică, deși nu folosesc cuvintele
astea. Ceea ce și strategia americană avea”, adaugă experta.

Nu am profitat de interesul americanilor, nu profităm nici de europeni

Există
însă și câteva diferențieri, în sensul în care strategie
europeană este chiar mai complexă și vizează și alte aspecte,
separat de partea de securitate și economie.

„Elementele
de strategie ale Uniunii Europene nu vizează doar securitatea
regiunii Mării Negre, ci vizează și economia, vizează și Green
Deal și aspecte ce țin de mediu în regiune. Așa că putem spune
că este o abordare mult mai largă decât simpla abordare de
securitate. Deci este ceea ce au trecut americanii în strategia lor
și un pic mai mult decât atât”, susține Alina Achim-Inayeh.

Alina Achim-Inayeh. FOTO: Arhivă Adevărul

Marea
problemă este că România nici măcar nu are propria strategie de
securitate la Marea Neagră, la trei decenii și jumătate de la Revoluție. Acest
lucru vorbește de la sine despre lipsa de substanță a politicilor
externe ale României, în toți acești ani, dar și despre nivelul
de implicare al statului.

„România, primul rând, ar trebui să-și
facă propria ei strategie la Marea Neagră, care să fie una de
securitate, de dezvoltare economică, de securitate economică, de
conectivitate. O strategie care să cuprindă tot ceea ce își
dorește România la Marea Neagră sau folosind și apărând Marea
Neagră.. Asta în primul rând. Odată ce am avea această
strategie, am putea să vedem în ce măsură, sau cât de mult putem
beneficia, de cât de multe elemente putem beneficia de cele două
strategii, americană și europeană. Și abia atunci putem înțelege
cât de mult ne ajută strategia europeană și pe partea de
securitate, și pe partea de economie, și pe partea de energie.
Deci, în primul rând, România să-și facă propria strategie,
propriul nivel de ambiție, propriile obiective. De aici trebuie să
pornească discuția. Și în al doilea rând, de văzut și măsura
în care în spatele elementelor de strategie pe care le-a comunicat
Uniunea Europeană, vor fi și fondurile necesare de la Bruxelles.
Deci, întotdeauna aici este o problemă. În măsura în care în
spatele acestor elemente vor fi și fonduri, România trebuie să
profite și să acceseze cât mai mult din ele”, explică Alina
Achim-Inayeh.

Sumele
sunt importante și ar putea fi suplimentate de la Bruxelles. În
acest moment, în discuție ar fi nu mai puțin de 75 de miliarde de
euro, bani care ar fi puși la bătaie de europeni pentru a
concretiza această strategie. Suma este însă insuficientă, crede
Alina Achim-Inayeh, care spune că necesarul investițiilor în zonă
ar fi mult mai mare.

Zeci de miliarde de euro și securitatea țării sunt în joc

„Din
cei 75 de miliarde sunt dedicați exact conectivității și
creșterii mobilității militare, nu se știe câți vor reveni
României, nu se știe nici cât anume revine Bulgariei, nu este
foarte clar. Însă banii nu vor reveni doar celor două țări.
Atunci când faci o astfel de strategie pentru Marea Neagră, nu te
poți limita numai de zonele geografice sau la întinderile de apă,
ci trebuie să te duci și în Grecia, trebuie să te uiți și spre
Orientul Mijlociu”, mai spune ea.

În
plus, pentru România, orice strategie la Marea Neagră ar trebui să
fie indisolubil legată și de Dunăre și să țină cont de acest
fluviu.

„Nu
avem o strategie a României la Marea Neagră, deși au fost multe
încercări, unele mai reușite decât altele, de a duce la bun
sfârșit o astfel de strategie. În acest nou context, cu războiul
din Ucraina, cu ceea ce se întâmplă cu America, cu relația
transatlantică, cu China, cu, mă rog, toate elementele noi de
geopolitică, de securitate și securitatea economică, este timpul
ca România să aibă propria strategie la Marea Neagră și la
Dunăre. Și le țin pe cele două legate. Pentru că nu poți să
aperi Marea Neagră fără să amintești de gurile Dunării, nu poți
să aperi România fără să aperi Dunărea. Cele două sunt strâns
legate și este important ca România, în actualul context, să aibă
o astfel de strategie. Cu asta ar fi trebuit să înceapă strategia
pe care nici nu o avem”, susține experta.

România, țara fără propria strategie

Alina
Achim-Inayeh a explicat și de unde ar trebui să pornescă strategia
României la Marea Neagră.

„În
primul rând, într-o astfel de strategie ne trebuie exact legătura
pe care am menționat-o între Dunărea și Marea Neagră, cu
insistență pe gurile Dunărei. Nu poate exista o strategie a Mării
Negre fără Dunăre, la fel cum poate fi o strategie a Dunării fără
Marea Neagră. Un al doilea element care cred că este important,
poate chiar primul, de fapt, este nivelul de ambiție. Vorbim despre
o strategie sau vorbim despre o viziune și o strategie la Marea
Neagră care se limitează strict la apărarea teritoriului României?
Nu că ar fi ceva rău cu asta. Doar că trebuie știut și care este
nivelul nostru de ambiție. Sau ne uităm la un orizont de timp mai
generos, la un nivel de ambiție mai largă, care să fie securitatea
unei zone ample sau unei părți ample a regiunii Mării Negre. Asta
ca să nu zic toată regiunea, că atunci intrăm în povestea cu
Războiul din Ucraina și nu avem deosebit de mult control acolo.
Cert e că nivelul de ambiție este deosebit de important și cred că
ar trebui lămurit din start”, punctează Alina Achim-Inayeh.

Și
mai există și un al treilea aspect de care factorii de decizie ar
trebui să țină cont dacă vor fi vreodată capabili să schițeze
o strategie de luat în seamă la a României la Marea Neagră.

„În
al treilea rând, și asta este valabil pentru o strategie de
securitate a României, nu doar la Marea Neagră, ci în general,
trebuie stabilit clar care ne sunt partenerii și în ce măsură
putem să gândim noi parteneriate, în ce măsură putem să
implicăm mai mult partenerii pe care îi avem. Vezi Georgia, de
exemplu, dacă ne referim la Marea Neagră sau vezi Turcia și chiar
Grecia”, subliniază experta.

Bulgarii ne concurează cu succes

Singurul
aspect pozitiv este faptul că România colaborează foarte bine în
acest moment cu țări ca Bulgaria, Turcia și Grecia. Pe de altă
parte, există o anumită concurență și competiție între aceste
țări pentru atragerea investițiilor și pentru o importanță cât
mai mare în zonă, iar România și Bulgaria s-ar afla într-o
competiție strânsă pentru a deveni hub la Marea Neagră pentru
NATO, SUA și Uniunea Europeană.

Și chiar dacă Bulgaria se confruntă cu o veritabilă criză politică, la multe capitole se află înaintea României. Iar în ce privește strategia la Marea Neagră, vecinii de la sud de Dunăre sunt mult mai bine plasați, fie și pentru simplul fapt că ei și-au definitivat propria strategie și știu să-și urmărească interesul. România, în schimb, mai așteaptă.

„Există
o concurență pe multe teme între România și Bulgaria. Și sunt
convinsă, dar mi se pare normal să există această concurență.
Adică se pune problema unui hub de pleximaritime security care să
fie localizat într-una din țările membre ale europene. Problema
este cât de în serios lumea această concurență și ce facem noi
ca să atragem acest hub aici. Pentru că noi credem că ni se cuvine
nouă, bineînțeles. Și cred și eu că ni se cuvine, dar nu așa
se pune problema. Noi trebuie să arătăm că suntem cei mai
îndreptățiți să găzduim acest hub. Însă pentru asta trebuie
să le arătăm partenerilor europeni care ar fi avantajele dacă
acest hub s-ar afla în România. Ceea ce poate facem mai puțin
decât o fac bulgarii, iar acest lucru va trebui să se schimbe”,
încheie Alina Achim-Inayeh.